Cand fluturii se transforma in molii; despre iubirea care se stinge.

 Timpul nu are rabdare cu noi.El este responsabil pentru nenorocirile care se abat asupra noastra.
Timpul mi-a distrus incet si pe nestiute focul ce inca mai mocnea in mine.
Oh, dragostea bat'o vina.
 Era o vreme cand stomacul era "cuib" pentru fluturi.Ii simteam in fiece clipa, le simteam zborul frenetic spre indeplinirea visului.Aripile lor moi se loveau usor de peretii stomacului meu.
Seara , auzeam in surdina bataia aripilor lor,si cu fiece bataie de aripa simteam cum sentimentul se imprastie rapid in fiinta mea ; pornea un fior din varful degetelor de la picioare si urca incet pana ajungea in varful capului ;un circuit inchis continuu.
Cred ca da.Da.Cu siguranta acesta e sentimentul numit iubire.
Nu mai ca vedeti voi, fluturii nu traiesc mult.
As fi preferat sa se stinga din viata ,cu gandul ca si-au indeplinit misiunea,dar nu, ai mei s-au transformat in niste vietati hidoase, prafuite de timp, cu aripile moi si lipicioase .Fluturii mei s-au transformat in molii. Nu mai cand spun "molie" ma gandesc la ceva sumbru, o atmosfera mortuara.
 Timpul a actionat impotriva fluturilor mei dragi,El a lasat ca zborul disperat al fluturilor sa fie in zadar,pasiunea s-a stins, culorile au devenit acum mono si fluturii molii.
 Imi doream atat de tare sa raman in starea mea de euforie, insa nu ;El m-a luat si m-a trantit violent inapoi in realitate.
Care realitate? Ca exista un timp, un timp care trece peste noi si nu iarta.
 Si uite asa , fluturii s-au transformat in molii si moliile in praf si iubirea ...ei bine despre Ea prefer sa cred ca mi-a rapit'o timpul .(distrus e mult prea greu de suportat pentru mine).